in

Legea privind refacerea naturii: moment critic la presiunea membrilor UE

Faimoasa Lege privind refacerea naturii, propusă în iunie 2022, are ca obiectiv inversarea declinului drastic al naturii europene, cu ambiția de a reface 20% din suprafețele terestre și marine ale UE până în 2030 și de a lucra treptat pentru a ajunge la o stare de sănătate deplină până în 2050.

Acesta include o serie de dispoziții care privesc sectorul agricol, inclusiv elaborarea de planuri naționale privind măsurile de restaurare.

După un drum extrem de anevoios, pavat cu împotriviri din partea dreptei Parlamentului și a grupurilor de agricultori, negociatorii au convenit în cele din urmă asupra unui text de compromis – deși într-o formă diluată – în noiembrie. Tot ce a rămas de făcut a fost ca legislatorii să semneze oficial legea.

După runde intense de negocieri tehnice, aceasta este de obicei o formalitate. Însă, acest pas s-a dovedit a fi diferit pentru această lege.

După ce a supraviețuit unui vot final pe muchie de cuțit în Parlament, legea se confruntă acum cu o soartă la fel de tensionată în mâinile Consiliului, unde manevrele politice de ultim moment au deraiat procedurile vineri (22 martie).

După ce nu s-a reușit obținerea unui sprijin suficient pentru text, două voturi menite să pecetluiască definitiv acordul – unul la nivel tehnic, vineri, și altul la o reuniune a miniștrilor mediului din UE, luni (25 martie) – au fost amânate „până la o notificare ulterioară”, potrivit unei surse diplomatice.

Italia, Țările de Jos, Suedia, Polonia, Finlanda și Ungaria au sugerat că nu pot susține votul, în timp ce Belgia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – și Austria au anunțat că se vor abține.

Acest lucru înseamnă că legea nu ar fi reușit să obțină majoritatea calificată necesară. În Consiliu, legislația are nevoie de sprijinul a cel puțin 15 state membre care reprezintă cel puțin 65% din populația UE. În prezent, statele membre care sprijină legea reprezintă 64,05% din populație.

Pentru unii, problemele sunt profunde – Olanda, de exemplu, contestă obiectivele obligatorii pentru 2040 și 2050, susținând într-o declarație că acestea vor „intensifica” provocările legate de punerea în aplicare.

Citește știrea integrală aici.

Credit foto: Natura che vale

CE CREDETI?

500 Points
Upvote Downvote

Scris de admin

Evenimentul Ora Pământului 2024

400 hectare de pădure vor fi plantate în zona deșertificată din Dolj