admin
Apetitul în creștere al europenilor pentru fast fashion – accelerat de facilitatea piețelor online – pune o presiune imensă asupra mediului, potrivit unui raport al principalului organism de supraveghere a mediului din UE.
Noile date ale Agenției Europene de Mediu arată că cetățenii UE cumpără mai multe produse textile prin intermediul cumpărăturilor online decât oricând înainte, în special de la mărci care vând produse mai ieftine în cantități mari, cunoscute și sub denumirea de fast fashion.
Raportul vine în contextul în care instituțiile UE finalizează noi norme privind gestionarea deșeurilor textile în Europa, care vor obliga mărcile de modă să plătească o taxă pentru prelucrarea produselor lor odată ce acestea devin deșeuri, în încercarea de a le încuraja să vândă articole mai sustenabile și durabile.
În 2022, cetățenii UE au cumpărat fiecare aproximativ 19 kilograme de haine, încălțăminte și alte articole de uz casnic noi – în creștere față de 17 kilograme în 2019 – dar aruncă anual 16 kilograme de haine, scrie POLITICO.
Acest lucru a creat aproximativ 7 milioane de tone metrice de deșeuri textile în blocul comunitar: suficient pentru a umple o valiză mare de persoană în fiecare an.
Raportul afirmă că 85% din aceste haine aruncate nu sunt reutilizate sau reciclate și ajung adesea să fie arse sau depozitate la groapa de gunoi. Începând din ianuarie, țările UE trebuie să dispună de sisteme de colectare separată a deșeurilor textile pentru a preveni această situație.
Până în 2030, UE dorește ca toate produsele textile care sunt introduse pe piața UE să fie durabile, reparabile și reciclabile.
Piețele online și rețelele de socializare „au jucat un rol esențial în creșterea fast fashion în ultimii ani”, se arată în raportul AEM, permițând comercianților cu amănuntul „să ofere constant consumatorilor noi modele la prețuri extrem de mici”.
Fără posibilitatea de a încerca înainte de a cumpăra, oamenii sunt mai predispuși să cumpere mai multe mărimi ale acelorași articole și să opteze pentru returnarea, revânzarea sau chiar aruncarea produselor care nu li se potrivesc. Dar, în medie, până la 44% din produsele returnate nu ajung niciodată la un nou client și sunt distruse.
