admin
În timp ce există o tendință comună de a încerca distrugerea insectelor considerate dăunătoare, un proiect inovativ din Parcul Natural Putna Vrancea demonstrează importanța vitală a insectelor saproxilice în menținerea echilibrului ecologic al pădurilor și a biodiversității, protejându-le prin metode de conservare moderne.
Pădurile bătrâne, printre trunchiuri căzute și arborii scorburoși, ascund mici eroi necunoscuți: insectele saproxilice.
Protejarea insectelor saproxilice, cheia pentru menținerea echilibrului ecologic al pădurilor
Deși privite adesea cu indiferență sau chiar respingere, Croitorul alpin, Gândacul pustnic, Rădașca, Croitorul cenușiu sau Croitorul mare al stejarului, micile viețuitoare dependente de arborii morți sau în descompunere, sunt piese de bază în lanțul trofic și în procesul de regenerare a pădurilor.
Mult timp, silvicultorii au considerat arborii putreziți ca fiind dăunători pădurii și i-au îndepărtat sistematic. Această practică a dus la reducerea drastică a habitatului insectelor saproxilice, ceea ce a determinat un declin accentuat al unor specii emblematice, precum Rădașca sau Croitorul stejarului.
Specialiștii atrag atenția că lanțul trofic este într-un echilibru foarte fragil, iar impactul dispariției acestor insecte asupra ecosistemelor este profund – de la polenizare până la hrănirea unor specii de păsări și mamifere mici. În același timp, eliminarea unor insecte considerate dăunătoare prin tratamente chimice afectează și alte specii, precum păsările insectivore sau mamiferele mici care se hrănesc cu acestea.
„Aceste insecte sunt esențiale în procesul de descompunere a lemnului și contribuie la menținerea echilibrului în păduri. Chiar și specii care ne supără, precum țânțarii, de exemplu, sunt importante, pentru că, dacă ar dispărea țânțarii, ar dispărea și libelulele, care au ca unică sursă de hrană țânțarii. Și dacă dispar țânțarii, dispar și libelulele, și cine știe în capătul celălalt al lanțului trofic ce se mai poate întâmpla astfel încât să punem în pericol sustenabilitatea sau sănătatea ecosistemelor naturale.
În Crângul Petrești s-au aplicat tratamente împotriva țânțarilor, însă aceste substanțe au afectat și specii protejate, precum croitorul mare al stejarului. Insectele moarte sunt apoi consumate de păsări, arici și alte animale, ceea ce poate declanșa un lanț de efecte negative asupra întregului ecosistem. De aceea este important să protejăm aceste insecte.
În lipsa lor, se produc dezechilibre care afectează nu doar ecosistemele forestiere, ci și lanțul trofic în ansamblu”, a explicat Silviu Chiriac de la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Vrancea.
Proiectul LIFE Rosalia: Conservarea insectelor saproxilice în Parcul Natural Putna
Tocmai pentru a proteja aceste insecte, specialiștii APM Vrancea, în parteneriat cu Universitatea din București, Administrația Parcul Natural Putna Vrancea și Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) au pus bazele unui proiect de conservare a insectelor saproxilicedin Carpați, LIFE Rosalia, finanțat de Comisia Europeană și Ministerul Mediului – România. Rezultatul a fost un proiect unic in Europa.
„Proiectul LIFE Rosalia a fost implementat în Parcul Natural Putna, mai exact în 22 de zone de intervenție din tot parcul, care are circa 38.000 de hectare. 99% din ceea ce s-a întâmplat în proiectul acesta este unicat și pentru România, dar și pentru Europa. O parte dintre activități au mai fost făcute la nivel european, dar cel puțin radiotelemetria nu a mai fost făcută în Europa până acum, și nici veteranizarea”, spune Silviu Chiriac.
Citește articolul integral AICI.
