admin
La marginea de sud a mlaștinilor din Ljubljana, în valea Draga, există iazuri pline de viață. Pe lângă multe specii de păsări, pești și plante, în ele trăiește și singura broască țestoasă de apă dulce originară din Slovenia, broasca țestoasă europeană de baltă. Deoarece aceasta se confruntă cu multe amenințări, se fac eforturi pentru a o proteja, scrie Slovenia Times.
Iazurile din Valea Draga de lângă orașul Ig sunt un paradis pentru cei care iubesc natura și liniștea. La doar o jumătate de oră de mers cu mașina de centrul orașului Ljubljana, nu se mai aude claxonatul mașinilor, ci doar ciripitul păsărilor. Imediat se vede Marele Iaz, înconjurat de vegetație luxuriantă, apa strălucind în soarele dimineții.
„Este bine că am ajuns aici atât de devreme, astfel încât să nu ne fie prea cald”, spune Ana Tratnik, un specialist în conservarea naturii din cadrul Parcului Natural Ljubljana Marshes. Ca parte a proiectului Life Urca Proemys, aceasta este implicată în monitorizarea țestoasei europene de baltă.
Proiectul, lansat în octombrie 2022 și derulat până în septembrie 2027, vizează îmbunătățirea situației populațiilor acestora din Italia și Slovenia printr-un program pe termen lung de măsuri în 55 de situri Natura 2000. Sunt implicați opt parteneri italieni și doi sloveni.
Mai multe amenințări
Țestoasa de baltă europeană (Emys orbicularis) este singura țestoasă de apă dulce nativă din Slovenia. Numele său sloven močvirska sklednica se traduce aproximativ prin „castron de mlaștină”, datorită carapacei sale în formă de castron, iar țestoasa este recunoscută cel mai ușor după numeroasele pete galbene de pe tot corpul. Țestoasa trăiește în sudul și centrul Europei, vestul Asiei și nordul Africii, iar habitatul său sunt zonele umede, precum iazurile, mlaștinile, lacurile și râurile. Fiind o specie pe cale de dispariție, aceasta este protejată la nivel național și internațional.
După cum explică Tratnik, populațiile de țestoase au scăzut brusc din cauza mai multor amenințări. Principalele sunt alterarea, fragmentarea și pierderea habitatului natural din cauza poluării, a despăduririlor din jurul zonelor umede și a altor intervenții asupra naturii. O altă problemă o reprezintă țestoasele invazive non-native, în special țestoasele cu gât galben și cu gât roșu, care au fost introduse în natură de către oameni.
